Scrisoare deschisa adresa Primului Ministru: „Când investim în calea ferata?”
Category : Ştiri
Stimate Domnule Prim-ministru,
Asociatia Industriei Feroviare din România (AIF) doreste sa readuca în atentia dumneavoastra un subiect deosebit de delicat dar de o importanta covârsitoare pentru continua dezvoltarea economica a României, pentru asigurarea interoperabilitatii si nu în ultimul rând a prosperitatii sociale.
În ciuda declaratiilor repetate ale reprezentantilor executivului privind importanta sistemului feroviar de transport, investitiile în reteaua de cai ferate de pe teritoriul tarii noastre au fost grav neglijate în ultimii 20 de ani. Astfel, s-a ajuns ca în anul 2008 o proportie covârsitoare a infrastructurii feroviare sa fie într-o stare avansata de degradare, constituindu-se astfel într-o importanta piedica pentru asigurarea nevoilor de transport ale persoanelor sau marfurilor, atât intern cât si extern. Aceasta stare de fapt a fost asumata si confirmata de reprezentantii Guvernului României si Ministerului Transporturilor prin diferite acte oficiale, inclusiv cu caracter legislativ (unul dintre acestea – respectiv HG 817/2005 „Plan privind strategia pe termen lung a sectorului feroviar” – este aprobat chiar de dumneavoastra). Citând din ultima “Situatie a scadentelor la lucrarile de reparatii ale principalelor elemente ale infrastructurii feroviare” va informam ca astazi aproape 5000 km de linii, 65% din poduri, 80% din podete si macazuri, 85% din instalatii si 95% din liniile de contact sunt scadente la reparatii. În locul investitiilor masive singura solutie gasita de autoritati a fost micsorarea continua a vitezelor trenurilor de calatori si marfa astfel încât astazi viteza medie a trenurilor de calatori pe reteaua CFR este de 42 km/h iar a celor de marfa de 17 km/h.
În ciuda câtorva declaratiilor oficiale de sustinere a transportului pe sina, mai ales datorita caracterului sau pur ecologic, nimic semnificativ nu s-a întâmplat în istoria recenta. Parte a acestei izolari vadite a caii ferate se datoreaza si perceptiei gresite asupra sistemului feroviar din România, în repetate rânduri finantarea caii ferate fiind considerata o subventie cu caracter social, în comparatie sumele allocate sistemului rutier au fost întotdeauna considerate investitii.
Înainte de a intra în miezul problemei, dorind sa subliniem câteva aspecte: va aducem la cunostinta ca în ultimii 8 ani mediul de afaceri privat s-a dezvoltat si în domeniul transportului feroviar, la ora actuala, existând 27 de societati private implicate în transportul de marfuri si 3 societati private în domeniul transportului de calatori; de asemenea infrastructura publica feroviara este administrata, alaturi de CFR si de alte 15 societati cu capital social privat. Se poate astfel afirma ca, alaturi de cele trei societati feroviare din proprietatea statului aproximativ 30% din activitatile de transport marfuri, 5% din cele de transport calatori si 15% din administrarea infrastructurii sunt activitati cu capital privat. În spatele transportatorilor de calatori sau marfa si a administratorilor de infrastructura, cu capital de stat sau privat se afla o întreaga industrie – industria feroviara – o industrie cu capital privat în proportie de 90%.
Toate aceste societati (într-un numar total de peste 2.000, cu o forta de munca angajata de peste 70.000 de oameni – numai în companiile cu capital privat) sunt afectate de acuta lipsa de investitii precum si de lipsa de coerenta a Guvernului României în privinta dezvoltarii durabile a infrastructurilor feroviare.
Desi exista câteva proiecte strategice aprobate de Guvernul României cu surse de finantare deja negociate cu Uniunea Europeana, chiar si acestea sunt permanent ignorate, împiedicând astfel operatorii feroviari sa livreze marfurile în termenele prevazute în contracte, obligând calatorii sa gaseasca oferte alternative de transport si, nu în ultimul rând, condamnând industria feroviara la faliment prin lipsa comenzilor.
Unul din cazurile pentru care exista surse de finantare deja negociate cu Uniunea Europeana este proiectul de reabilitare a sectiunii de cale ferata Brasov–Simeria–Curtici, pentru viteze de pâna la 160 km/h pentru trenurile de calatori. Din motive care înca ne scapa, studiile de fezabilitate si proiectele tehnice initiale, pe baza carora s-au negociat sumele necesare pentru implementarea POS-T 2007-2013 au fost finalmente ignorate. De curând, noi studii au fost comandate Consultantului. Modificarea este ca de aceasta data sectiunea de cale ferata Brasov–Simeria–Curtici va fi reabilitata pentru viteze de 160 km/h pentru trenurile de calatori. În acest fel joaca cu termeni tehnici (viteza maxima de pâna la 160km/h versus viteza maxima de 160km/h) amâna sine-die investitiile atât de necesare pentru infrastructura feroviara. La repetatele noastre întrebari privind situatia mai sus prezentata ni sau transmis palide argumente privind „impuneri de la Uniunea Europeana” sau „strategii de dezvoltare”.
Putem afirma cu certitudine ca în nici un document cu caracter public al organismelor Uniunii Europene nu exista vreo solicitare expresa de asigurare a vitezei de 160 km/h pe un traseu daca solutia propusa nu este fezabila. Si, din pacate, solutia actuala nu este fezabila! De asemenea nu exista nici un document oficial care sa reflecte o schimbare de politica între 2006/2007 si 2008, care sa impuna revizuirea studiilor de fezabilitate sau a proiectelor tehnice.
Daca sunt invocate strategii de dezvoltare, dorim si noi sa stim care sunt acestea. Dar atât timp cât Guvernul României sau Comisia Europeana nu au publicat noi documente în acest sens, consideram ca suntem martori la o joaca cu termenii tehnici, care va duce inevitabil la înghetarea investitiilor în domeniul feroviar pentru o buna perioada de timp. În sprijinul celor de mai sus sta si faptul ca ultima solutie propusa implica si o suplimentare a bugetului initial cu peste 1,7 Mld. Euro, suma care pare imposibil de gasit având în vedere istoricul subfinantarii infrastructurilor de transport feroviar.
În cazul extrem de fericit în care acesti bani chiar exista, la bugetul de stat, ei ar trebui folositi pentru ridicarea calitatii infrastructurilor feroviare si pe alte sectiuni incluse în acordurile internationale, pentru reducerea numarului de puncte periculoase si pntru sporirea vitezei medii de circulatie pentru trenurile de calatori si marfa. Dorind sa va reamintim ca astazi viteza medie a trenurilor de calatori pe reteaua CFR este de 42 km/h iar a celor de marfa de 17 km/h, ca anul acesta au fost reparati 0 (zero) km de cale ferata, ca la sfârsitul lui 2008 in programul POS-T 2007-2013 (valoare 5,7 miliarde EUR) nu exista nici un proiect de cale ferata, va transmitem parerea noastra ca solutia aleasa este nerealista si întregul proiect risca sa se transforme intr-un vis. Frumos dar totusi un vis …
Stimate domnule Prim-Ministru,
Având în vedere ca atât România cât si Europa au nevoie de reabilitarea neîntârziata a acestei sectiuni de cale ferata, va rugam sa depuneti toate diligentele pentru revenirea cât mai urgenta la solutia initiala, aprobata si bugetata.
De asemenea, dorim sa ne precizati care este strategia reala a Guvernului României în domeniul transporturilor feroviare. Dorim sa stim daca obiectivul Guvernului României este de a îngheta orice investitie în sectorul feroviar sau daca, asa cum a-ti declarat în repetate rânduri, considerati calea ferata un mijloc de dezvoltare durabila a tarii. Sperând în continuare ca a doua varianta este cea adevarata, asteptam din partea dumneavoastra un grafic de deblocare a proiectelor si finantarilor existente pentru infrastructura feroviara. Speram ca Guvernul României sa puna în balanta visele si realitatea si sa aleaga realitatea.
Asigurându-va de întreaga noastra consideratie,
Stefan Roseanu
Secretar General
Asociatia Industriei Feroviare din România – AIF