Category Archives: Ştiri

În 2012 România ar putea lansa licitaţia privind elaborarea studiului de prefezabilitate pentru linia de mare viteză

„Elaborarea termenilor de referință pentru achiziția studiului de prefezabilitate pentru proiectul de linie de mare viteză Budapesta – București – Constanța ar putea să se finalizeze până în luna mai, deoarece s-a aprobat fila de buget pe anul 2012. Conform ipotezelor, viteza de deplasare a trenurilor pe LMV este estimată la 250-300 km/h. Traseul acestei linii nu este încă definitoriu, însă în perioada următoare statele implicate vor trebui să se decidă asupra concluziei finale”, a declarat Adrian Dragomirescu, Șef Serviciu Planificare și Monitorizare Programe – CFR SA, în cadrul conferinţei „Transportul feroviar de pasageri pe agenda mobilităţii durabile”, ce s-a desfăşura în perioada 28-29 martie 2012, la Sibiu, eveniment ce a fost organizat de Club Feroviar şi Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF).

Menţionăm că la sfârşitul lui 2011 a avut loc prima întâlnire a Grupului de Lucru al UIC privind elaborarea Manualului de instrucțiuni pentru implementarea infrastructurii feroviare de mare viteză în cadrul Grupului de Mare Viteză al UIC la care a participat și CFR SA care, în acest an va elabora un text pentru acordul de asistenţă tehnică din partea UIC pentru proiectul liniei de mare viteză.

„Tot în 2012, se va organiza o întrevedere la nivelul direcțiilor de specialitate din Ministerul Transporturilor din România şi Ministerul Dezvoltării din Ungaria pentru a dezbate câteva probleme obligatorii care decid planificarea, construcția şi exploatarea infrastructurii de mare viteză. Se vor pune în discuţie probleme ce ţin de durata de viață – 50 de ani sau mai mult, trafic dedicat sau mixt,  finanțare mixtă sau numai PPP, locaţia depoului sau terminalului de material rulant care va fi construit fie la Constanţa fie la Budapesta”, a mai precizat Dragomirescu.

Un cadru legislativ corect încurajează competitivitatea în transportul public

„Dacă vreţi să aveţi un transport feroviar competitiv, trebuie să îndepliniţi cadrul legal care trebuie să fie bine stabilit având în vedere toţi factorii implicaţi în sistemul feroviar. Pentru un transport performant şi competitiv, Germania are stabilit un cadru legislativ coerent atât pentru transportul feroviar, ce prevede, printre multe alte măsuri, accesul deschis tuturor operatorilor licenţiaţi, cât şi pentru transportul public, acest segment de piaţă fiind extrem de reglementat, se acordă concesiune unui operator pe o perioadă de 25 de ani per linie (în cazul tramvaiului şi metroului) şi de 8 ani (pentru transportul cu autobuzul). De asemenea, legea mai veche este adaptată noilor reglementări ale UE”, a declarat Hans Verner Franz, Preşedinte al Autorităţilor Europene de Transport Metropolitan (EMTA) şi CEOal  Verkehrsverbund Berlin Brandenburg (VBB), în cadrul conferinţei „Transportul feroviar de pasageri pe agenda mobilităţii durabile”, ce s-a desfăşura în perioada 28-29 martie 2012, la Sibiu, eveniment ce a fost organizat de Club Feroviar şi Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF).

Pe lângă un cadru legislativ, baza creşterii competitivităţii este dată de autorităţile de transport public şi de susţinerea proiectelor prin finanţare. „Finanţarea este vitală pentru un transport eficient, iar sursele de finanţare trebuie să fie clar stabilite. Spre exemplu, VBB are trei surse de finanţare. Din totalul investiţiilor în valoare de 2,05 mld euro pe an, 49% provine din bugetul federal al Berlinului şi Brandenburg (1 mld euro), 47 % provine din tarife (965 mil euro), restul de 4% (83 mil euro) fiind alocat de oraşe sau districte”, a explicat Hans Verner Franz.

Scopul companiei VBB este satisfacerea clienţilor axându-se pe diferite tipuri şi taxe de călătorie, de la preţuri standard bazate pe zone nu pe distanţe sau moduri de transport, la tarife valide pe perioade stabilite şi pe grupe selective de clienţi. Numărul călătoriilor a înregistrat creşteri, din 2000 numărul pasagerilor fiind în creştere cu 19,3%, iar în perioada 2009-2010, numărul a crescut cu 0,5%. De asemenea, tariful de venituri a crescut din 2000 cu 44,8%, iar în 2009-2010, cu 3%. În 2010, VBB a înregistrat 3,47 milioane de pasageri pe zi.

Pentru următoarea perioadă, VBB va lua în calcul strategiile privind dezvoltarea transportului public, ţinând cont de provocările impuse de scăderea finanţării, de schimbarea demografică, de scăderea populaţiei din zonele rurale, de creşterea taxei de acces la infrastructură şi a costurilor de acces în staţii, de creşterea traficului de biciclete.

În următorii 7 ani, UE îşi îndreaptă atenţia către transportul feroviar

În cadrul Programului „Orizont 2020” al UE, una din priorităţi este transportul feroviar şi de asemenea, strategia se axează pe 3 componente principale, pe partea ştiinţifică este importantă excelenţa, pe partea industrială se încurajează competitivitatea, iar pe cea socială se încearcă să se îndeplinească proiectele ce răspund provocărilor impuse de societate.

Pentru următorii 7 ani (2014-2020), programul are nevoie de 88 mld euro, din care, segmentul de transport necesită investiţii de cca 7 mld euro. „La nivel european, provocarea impusă de transport constă în formarea unui sistem de transport eficient din punct de vedere al resurselor, să fie prietenos cu mediul şi să ofere siguranţă în beneficiul cetăţenilor, economiei şi societăţii. Vom promova inovaţia ce are ca scop încurajarea utilizării unui transport inteligent, ecologic şi integrat. Pentru un transport ecologic şi inteligent, prin Orizont 2020 bugetul estimat pe acest segment este de cca 7 mld euro”, a declarat Liam Breslin, director al Transport Surface Transport Research & Innovation DG, din Comisia Europeană, în cadrul conferinţei „Transportul feroviar de pasageri pe agenda mobilităţii durabile”, ce a avut loc în perioada 28-29 martie 2012, la Sibiu (România) şi a fost organizată de Club Feroviar şi Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF).

Astfel, pentru un transport eficient şi ecologic, inovaţia  vizează dezvoltarea vehiculelor mai curate, realizarea echipamentelor inteligente privind infrastructura şi serviciile şi de asemenea se urmăreşte îmbunătăţirea transportului şi mobilităţii în zonele urbane.

Pentru o mobilitate mai bună, reducerea congestiei şi creşterea gradului de securitate şi siguranţă, cercetarea şi inovarea din transportul feroviar mai vizează şi crearea de noi concepte pentru transportul de marfă şi logistică, reducerea accidentelor şi îmbunătăţirea securităţii.

„Implementarea proiectelor se bazează pe participarea intensă a sectorului de IMM-uri, care va primi 15% din bugetul privind provocările societăţii şi din „Leadership in Enabling and Industrial Technologies (LEIT)”, se doreşte simplificarea beneficiilor IMM-urilor, se va utiliza un nou instrument al IMM-urilor privind provocările sociale, iar programul de finanţare a investiţiilor de capital de risc va priorita segmentul IMM-urilor” a mai precizat Breslin.

Pentru încurajarea industriei, în prezent UNIFE elaborează proiectul de Shift²Rail, ce va fi evaluat de ERRAC (Platforma tehnologică ERRAC-Consiliul Consultativ pentru Cercetare în Domeniul Feroviar). Propunerea încurajează industria în implementarea proiectelor mari, stabileşte iniţiative în concordanţă cu Cartea albă a Transporturilor, şi se concentrează pe adoptarea sistemelor inovatoare în tehnologie, ce se bazează pe două obiective prioritare : creşterea capacităţii şi competitivităţii.

În 2013 se estimează că programul va fi elaborat, iar în 2014 se va discuta disponibilitatea bugetului în conformitate cu strategia Orizont 2020.

În ceea ce priveşte transportul feroviar din România, acesta are nevoie de investiţii masive atât pentru proiecte de infrastructură şi materila rulant, cât şi pentru inovaţia şi cercetare în domeniu. „În România, dacă vreţi să investiţi în infrastructură şi material rulant, trebuie să fiţi atenţi la ceea ce se întâmplă la nivelul politicii europene. În acest sens, este important să se acorde o atenţie deosebită segmentului de cercetare şi inovare în domeniul feroviar şi de asemenea este neovie de promovare intensă pentru a stabili criterii clare în scopul formării unui sistem feroviar performant”, a mai precizat Breslin.

Statele ECE investesc prea puţin în infrastructura feroviară

Statele din Europa Centrală şi de Est investesc prea puţin în infrastructura feroviară, comparativ cu statele din Vest, iar acest lucru se reflectă supra transportului de pasageri şi marfă, care pierde în cota de piaţă în competiţie cu transportul rutier.

„Dacă nu ai o infrastructură oferantă, nu te poţi aştepta la o creştere reală a comeptitivităţii şi nici la creşterea şi mutarea traficului de pe segmentul rutier pe cel feroviar. Statele din ECE investesc mult mai mult în infrastructura rutieră decât în cea feroviară, făcând comparaţie cu cele din Vestul Europei. Spre exemplu, în 2009, zona ECE a investit 13% din totalul investiţiilor destinate infrastructurii, pe când în Vest, s-a alocat finanţare în procent de 32%”, a declarat Libor Lochman, Director Executiv  al CER, în cadrul evenimentului „Conferinţele Club Feroviar” – „Dezvoltarea infrastructurii feroviare – politici, proiecte şi tehnologii”, desfăşurat în perioada 22-23 februarie 2012, la Sibiu (România) şi organizat de Club Feroviar şi Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF).

În Polonia, Bulgaria şi România, situaţia este critică, întrucât investiţiile în infrastructura rutieră predomină, iar printre ţările care stau „puţin mai bine, se află  Ungaria, Cehia şi Slovacia. În general, situaţia este dificilă, iar diferenţa dintre sectorul feroviar şi cel rutier se va adânci mai mult, dacă aceste tendinţe vor continua”, a precizat Lochman.

Creşterea cu 80% a traficului feroviar de marfă, până în 2050, poate fi o ţintă îndeplinită, numai dacă investiţiile vor fi direcţionate către proiectele de infrastructură feroviară, iar autorităţile vor conştientiza importanţa transportului feroviar.

„Este nevoie să se investească în proiectele ce au ca scop reducerea aglomerării şi a secţiunilor de cale ferată transfrontalieră şi de asemenea trebuie să se îmbunătăţească legăturile dintre modurile de transport – porturi, aeroporturi, platforme logistice, care necesită o bună conectivitate”, a menţionat Lochman.

CER a întaintat o nouă propunere legislativă privind Fondul European de Dezvoltare Regională care în prezent nu poate fi utilizat pentru proiectele de transport în multe regiuni dezvoltate, iar în acest sesn, propunerea CER constă în extinderea scopului Fondului în mai multe regiuni dezvoltate şi în curs de dezvoltare. Conform CER, cca 80% din finanţarea FEDR este alocată către operaţiunile din afara sectorului de transporturi.

Operatorii feroviari şi administratorii de terminale sunt invitaţi să participe la Grupurile consultative ale Coridorului Feroviar de Marfă nr. 7 „Orient”

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 913/2010 al Parlamentului European şi Consiliului din 22 septembrie 2010 privind reţeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv,

gestionarii de infrastructură feroviară sunt obligaţi să stabilească coridoare de transport de marfă în Europa.

Gestionarii de infrastructură ai coridoarelor de transport de marfă trebuie să definească şi să

organizeze în comun trase internaţionale prestabilite pentru trenurile de marfă, pentru care trebuie

să faciliteze timpii de parcurs, frecvenţele, timpii de plecare şi de sosire şi rutele potrivite pentru

serviciile de transport de marfă în vederea îmbunătăţirii competitivităţii serviciilor de transport

feroviar de marfă.

Conform Art. 8 alin. 7 şi 8 din Regulament, Consiliul de Administraţie al unui coridor trebuie să

înfiinţeze un Grup Consultativ al Proprietarilor/Administratorilor de Terminale şi un Grup

Consultativ al Operatorilor Feroviari care sunt interesaţi de coridoarele de transport feroviar de

marfă. Grupurile Consultative pot să emită un aviz privind orice propunere a Consiliului de

Administraţie care are consecinţe directe asupra investiţiilor şi gestionării terminalelor sau,

respectiv asupra funcţionării operatorilor feroviari. Grupurile Consultative pot, de asemenea, să

emită avize din proprie iniţiativă.

Regulamentul descrie în mod detaliat sarcinile care trebuie îndeplinite pentru stabilirea coridorului de transport feroviar de marfă. În ceea ce priveşte Coridorul de Transport Feroviar de Marfă nr. 7, denumit în continuare Coridorul „Orient”, gestionarii de infrastructură feroviară au înfiinţat Consiliul de Administraţie şi au început să lucreze la stabilirea coridorului, potrivit Regulamentului.

Activitatea Consiliului de Administraţie cuprinde elaborarea mai multor studii şi planuri, descrieri

ale coridorului, înfiinţarea unei organizaţii şi elaborarea instrumentelor IT necesare pentru

funcţionarea Coridorului „Orient”. Operatorii feroviari şi proprietarii/administratorii de terminale

pot face observaţii cu privire la propunerile şi materialele elaborate de Consiliul de Administraţie,

dacă consideră că este necesar acest lucru. Limba de lucru este limba engleză, iar participarea la Grupurile Consultative este voluntară.

Dacă compania dumneavoastră este interesată de înfiinţarea şi participarea la Grupul Consultativ al Proprietarilor/Administratorilor de Terminale pentru Coridorul „Orient” sau la Grupul Consultativ al Operatorilor Feroviari pentru Coridorul „Orient”, vă rugăm să contactaţi gestionarul de infrastructură feroviară CFR SA, Bd. Dinicu Golescu nr. 38, 010873 Bucureşti, sector 1, România, tel.: 0040 21 319 24 70, fax: 0040 21 319 24 71. De asemenea, puteţi accesa adresa http://www.mav.hu/english/rfc7ocag.php , unde puteţi găsi Regulamentul (UE) 913/2010, regulile preconizate privind consultările dintre Consiliul de Administraţie şi Grupurile Consultative pentru Coridorul „Orient”, etapele de aderare la un Grup Consultativ, etc. Dacă aveţi întrebări, vă rugăm să nu ezitaţi să contactaţi Consiliul de Administraţie al Coridorului „Orient” la adresa de e-mail indicată pe pagina de Internet.

CFR SA urmează să lanseze noi licitaţii pentru proiecte de infrastructură

„Pentru perioada următoare, România va lansa proiecte de modernizare a infrastructurii feroviare precum podurile Grădiştea, Feteşti şi Cernavodă, implementarea proiectului ERTMS pe secţiunea Simeria-Sighişoara, şi de asemenea, modernizarea a cinci gări şi, în plus, mai este gara Târgu Mureş, întrucât sunt probleme de rezolvat. Privind la programul POS-T, toate proiectele stabilite vor fi implementate”, a declarat Marius Corduneanu, Director General Adjunct, Proiecte Europene, CFR  SA, în cadrul evenimentului „Conferinţele Feroviare-Dezvoltarea infrastructurii feroviare – politici, proiecte şi tehnologii, desfăşurat în perioada 22-23 februarie 2012, la Sibiu (România).

În ceea ce priveşte proiectele e termen mediu şi lung, se ştiu care sunt priortăţile şi „există proiecte tehnice şi putem lansa licitaţii pentru consultanţă. Problema este că încă nu avem finanţare. Sperăm ca, în cadrul discuţiilor ce urmează să le avem cu UE la sfârşitul lui 2012, să beneficiem de finanţare pentru următorul exerciţiu bugetar”, a precizat Corduneanu.

Pentru CFR SA prioritar este ramura sudică a Coridorului IV şi pentru reabilitarea secţiunii de linie Calafat-Craiova, proiect ce are o valoare de 147 milioane de euro. „Sunt condiţii drastice şi costisitoare, însă dacă ne vom concentra asupra proiectelor, vom reuşi să aduce infrastructura feroviară la standarde necesare unui trafic atractiv. Consider că putem să implementăm proiectele pentru a furniza un transport feroviar european”, a mai precizat Corduneanu.