Category Archives: Ştiri

Pachetul IV Feroviar analizează posibilitatea introducerii unor condiţii-cadru care ar putea facilita accesul la piaţa feroviară

“Vechile provocări din transporturi au rămas neschimbate, chiar mai mult de atât li s-au adăugat altele noi precum sporirea competitivităţii care este o presiune în economia globală, congestia în trafic şi slaba accesibilitate pe piaţa de transport, preţul crescut al petrolului şi dependenţa de petrol în sectorul transporturilor – toate acestea reprezintă probleme în calea stabilirii unui transport cât mai ecologic” a declarat Vicenc Pedret – Cusco, consilier pe probleme economice în cadrul DG MOVE, cu ocazia participării la conferinţa „Transportul feroviar de pasageri pe agenda mobilităţii durabile”, organizată de către Club Feroviar şi Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF) la Sibiu în perioada 28 – 29 martie. Vicenc Pedret – Cusco a vorbit şi despre viitorul Pachet IV Feroviar.

„În prezent, transportul de pasageri este afectat de slaba calitate a serviciului oferit şi de preţuri şi costuri mari pentru autorităţile publice. Aceste probleme sunt cauzate de capacitatea redusă a reţelei de transport, denaturarea pieţei de profil, nivelul scăzut al concurenţei în sectorul feroviar dar şi diversele condiţii de acces la piaţa de transport feroviar care generează o structură inadecvată a pieţei feroviare”, a punctat  Pedret – Cusco.

„Pentru remedierea situaţiei Pachetul IV Feroviar propune evaluarea unor opţiuni precum neiniţirea unei schimbări legislative dar în schimb continuarea implementării progresive a celei în vigoare(aceasta fiind opţiunea 0), apoi prima opţiune ar fi accesul liber pentru concurenţă în piaţa internă a transportului de călători. A doua opţiune o cuprinde pe prima plus obligativitatea negocierii competitive a contractului de serviciu public în transportul intern de călători; cea de-a treia opţiune cumulează opţiunea doi plus introducerea unor condiţii-cadru care ar putea avea un impact favorabil asupra accesului la piaţa feroviară şi asupra calităţii serviciului de transport, cum ar fi independenţa deplină a administratorilor de infrastructură, sporirea accesului către anumite facilităţi şi în gări prin sisteme de ticketing şi inter-disponibilitatea biletelor de călătorie”, a punctat consilierul DG MOVE.

Pachetul IV Feroviar ar putea include obligativitatea negocierii contractului de serviciu public din transportul feroviar intern de pasageri

“Obiectivul principal al Uniunii Europene îl constituie crearea unui transport feroviar unic sub o singură responsabilitate. Pentru acest lucru, cadrul legislativ necesar îl constituie cele trei Pachete Feroviare. Au fost astfel create condiţiile necesare liberalizării pieţei de transport, liberalizarea fiind o măsură optimă pentru interoperabilitate şi competitivitate în Europa”, a declarat Carmen Filipescu, director Strategie şi Relaţii Internaţionale CFR Călători, cu ocazia participării la conferinţa  „Transportul feroviar de pasageri pe agenda mobilităţii durabile”, organizată de către Club Feroviar şi Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF) la Sibiu în perioada 28 – 29 martie.

Uniunea Europeană a constatat anumite neconcordanţe în aplicarea prevederilor Primului Pachet Feroviar, acesta nu a fost implementat adecvat în statele membre. Astfel, au fost necesare modificări ale acestui Prim Pachet pentru facilitarea creării Spaţiului Unic Feroviar.

„În prezent, se doreşte adoptarea revizuirii Primului Pachet Feroviar cât mai urgent, pe durata preşedinţiei daneze a Uniunii Europene. În acest sens, au loc discuţii între Parlamentul European, Consiliul European şi Comisia Europeană”, a adăugat Carmen Filipescu.

„În 2012 urmează să fie introdus în primă citire Pachetul IV Feroviar, aflat în prezent în consultare publică de către părţile interesate. Pachetul IV Feroviar va cuprinde printre cele mai importante prevederi separarea structurală a activităţilor feroviare, liberalizarea pieţei interne de călători, consolidarea atribuţiilor Agenţiei Feroviare Europene (ERA) şi obligativitatea instituirii unui Organism de Reglementare indepedent. În plus, Pachetul IV Feroviar ar putea include obligativitatea negocierii contractului de serviciu public în transportul intern de pasageri”, a punctat Carmen Filipescu.

Comisia Europeană pregăteşte în prezent un ghid care să vină în sprijinul autorităţilor feroviare în vederea aplicării Regulamentului 1370/2007. Mai mult, ca parte a celui de-al Patrulea Pachet Feroviar, Comisia va elabora o propunere de revizuire a acestui Regulament, propunere ce ar putea fi publicată la sfârşitul anului 2012 sau începutul lui 2013.

Autorităţile trebuie să regândească transportul public care are nevoie de finanţare pe termen lung

„Pentru perioada 2014-2020 autorităţile implicate în transport ar trebui să negocieze bugetul acordat sectoarelor economice, iar transportul public ar trebui să fie prioritar. Parcul de vehicule necesită să fie înnoit întrucât majoritatea sunt învechite. În următorii 7 ani, transportul local trebuie să se axeze pe vehicule ecologice, iar începând cu 2016, România ar trebui să achiziţioneze vehicule cu motoare ecologice, bazate pe tehnologii prietenoase cu mediul. La nivel naţional, oraşele au nevoie de cca 2000 de autobuze, iar autorităţile ar trebui să înceapă să dezvolte segmentul transportului feroviar şi să aloce bani pentru investiţii”, a declarat Adrian Popa, Director General al Tursib  şi Vicepreşedinte URTP, în cadrul conferinţei „Transportul feroviar de pasageri pe agenda mobilităţii durabile”, organizat de Club Feroviar şi Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF), eveniment  desfăşurat în perioada 28-29 martie 2012, la Sibiu.

A doua zi a evenimentului a fost desfăşurată pe două sesiuni paralele, una fiind dedicată colocviului tehnic privind materialul rulant, iar cealaltă pe locul transportului public în dezvoltarea metropolitană, în cadrul căreia au avut loc discuţii intense cu privire la contribuţia transportului public la dezvoltarea economică la nivel local, regional şi naţional, la necesitatea reglementării legislaţiei pentru încurajarea transportului public şi investiţiile în acest domeniu.

Necesitatea implicării autorităţilor în investiţii privind achiziţia de vehicule conform noilor cerinţe europene a fost susţinută şi de Melente Horoba, Director General al companiei de transport Transmix Bistriţa, ce a menţionat faptul că „statele din Europa Centrală şi de Est au un parc de vehicule cu o vechime medie de 10-12 ani, în timp ce în statele din Europa de Vest media fiind de cca 5 ani. Conform UITP, în 2008 România vechimea era de peste 14 ani. desigur că există excepţii precum marile oraşe care au achiziţionat autobuze noi, dar la nivel naţional este nevoie de înlocuirea vehiculelor. Sperăm ca în perioada următoare autorităţile să conştientizeze importanţa transportului public şi să se implice activ”, a explicat Horoba.

În acest context, o importanţă deosebită trebuie să se acorde transportului pe şină, care îndeplineşte criteriile UE cu privire la impactul asupra mediului şi îndeplinirea cerinţelor privind pieţele de transport. „Pentru dezvoltarea economică, România trebuie să aibă un sistem de transport bine dezvoltat şi să investească în achiziţia de material rulant. Transportul public are nevoie şi de autobuze ecologice, dar, primordial este transportul feroviar, care trebuie promovat în mod activ. Pentru acest lucru, trebuie să fie implicate asociaţii ce susţin acest mod de transport, dar şi necesitatea implementării politicilor UE în domeniu. Trebuie să determinaţi autorităţile să conştientizeze că transportul public înseamnă investiţii pe termen lung, nu scurt. Exemplu sunt marile oraşe ale Europei au implementat strategii noi privind finanţarea transportului public pentru creşterea cotei de piaţă şi au reuşit. Spre exemplu, în Paris, pentru susţinerea investiţiilor din transportul public, fiecare companie plăteşte o parte taxe care este redirecţionată către proiectele din transportul public. Cca 30% din investiţii au fost susţinute din astfel de taxe. România trebuie să identifice posibilităţi viabile privind finanţarea transportului public. Dacă veţi avea un sistem de transport calitativ, cetăţenii vor fi încurajaţi să utilizeze transportul public şi nu cel individual. Spre exemplu, conform datelor, în Berlin numărul de autovehicule scade anual. Pot să spun că finanţarea influenţează societatea, iar în acest context este nevoie să regândiţi transportul public pentru termen lung şi să promovaţi intens acest mod de transport”, a declarat Hans Verner Franz, Preşedinte al Autorităţilor Europene de Transport Metropolitan (EMTA) şi CEOal  Verkehrsverbund Berlin Brandenburg (VBB).

În 2012 România ar putea lansa licitaţia privind elaborarea studiului de prefezabilitate pentru linia de mare viteză

„Elaborarea termenilor de referință pentru achiziția studiului de prefezabilitate pentru proiectul de linie de mare viteză Budapesta – București – Constanța ar putea să se finalizeze până în luna mai, deoarece s-a aprobat fila de buget pe anul 2012. Conform ipotezelor, viteza de deplasare a trenurilor pe LMV este estimată la 250-300 km/h. Traseul acestei linii nu este încă definitoriu, însă în perioada următoare statele implicate vor trebui să se decidă asupra concluziei finale”, a declarat Adrian Dragomirescu, Șef Serviciu Planificare și Monitorizare Programe – CFR SA, în cadrul conferinţei „Transportul feroviar de pasageri pe agenda mobilităţii durabile”, ce s-a desfăşura în perioada 28-29 martie 2012, la Sibiu, eveniment ce a fost organizat de Club Feroviar şi Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF).

Menţionăm că la sfârşitul lui 2011 a avut loc prima întâlnire a Grupului de Lucru al UIC privind elaborarea Manualului de instrucțiuni pentru implementarea infrastructurii feroviare de mare viteză în cadrul Grupului de Mare Viteză al UIC la care a participat și CFR SA care, în acest an va elabora un text pentru acordul de asistenţă tehnică din partea UIC pentru proiectul liniei de mare viteză.

„Tot în 2012, se va organiza o întrevedere la nivelul direcțiilor de specialitate din Ministerul Transporturilor din România şi Ministerul Dezvoltării din Ungaria pentru a dezbate câteva probleme obligatorii care decid planificarea, construcția şi exploatarea infrastructurii de mare viteză. Se vor pune în discuţie probleme ce ţin de durata de viață – 50 de ani sau mai mult, trafic dedicat sau mixt,  finanțare mixtă sau numai PPP, locaţia depoului sau terminalului de material rulant care va fi construit fie la Constanţa fie la Budapesta”, a mai precizat Dragomirescu.

Un cadru legislativ corect încurajează competitivitatea în transportul public

„Dacă vreţi să aveţi un transport feroviar competitiv, trebuie să îndepliniţi cadrul legal care trebuie să fie bine stabilit având în vedere toţi factorii implicaţi în sistemul feroviar. Pentru un transport performant şi competitiv, Germania are stabilit un cadru legislativ coerent atât pentru transportul feroviar, ce prevede, printre multe alte măsuri, accesul deschis tuturor operatorilor licenţiaţi, cât şi pentru transportul public, acest segment de piaţă fiind extrem de reglementat, se acordă concesiune unui operator pe o perioadă de 25 de ani per linie (în cazul tramvaiului şi metroului) şi de 8 ani (pentru transportul cu autobuzul). De asemenea, legea mai veche este adaptată noilor reglementări ale UE”, a declarat Hans Verner Franz, Preşedinte al Autorităţilor Europene de Transport Metropolitan (EMTA) şi CEOal  Verkehrsverbund Berlin Brandenburg (VBB), în cadrul conferinţei „Transportul feroviar de pasageri pe agenda mobilităţii durabile”, ce s-a desfăşura în perioada 28-29 martie 2012, la Sibiu, eveniment ce a fost organizat de Club Feroviar şi Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF).

Pe lângă un cadru legislativ, baza creşterii competitivităţii este dată de autorităţile de transport public şi de susţinerea proiectelor prin finanţare. „Finanţarea este vitală pentru un transport eficient, iar sursele de finanţare trebuie să fie clar stabilite. Spre exemplu, VBB are trei surse de finanţare. Din totalul investiţiilor în valoare de 2,05 mld euro pe an, 49% provine din bugetul federal al Berlinului şi Brandenburg (1 mld euro), 47 % provine din tarife (965 mil euro), restul de 4% (83 mil euro) fiind alocat de oraşe sau districte”, a explicat Hans Verner Franz.

Scopul companiei VBB este satisfacerea clienţilor axându-se pe diferite tipuri şi taxe de călătorie, de la preţuri standard bazate pe zone nu pe distanţe sau moduri de transport, la tarife valide pe perioade stabilite şi pe grupe selective de clienţi. Numărul călătoriilor a înregistrat creşteri, din 2000 numărul pasagerilor fiind în creştere cu 19,3%, iar în perioada 2009-2010, numărul a crescut cu 0,5%. De asemenea, tariful de venituri a crescut din 2000 cu 44,8%, iar în 2009-2010, cu 3%. În 2010, VBB a înregistrat 3,47 milioane de pasageri pe zi.

Pentru următoarea perioadă, VBB va lua în calcul strategiile privind dezvoltarea transportului public, ţinând cont de provocările impuse de scăderea finanţării, de schimbarea demografică, de scăderea populaţiei din zonele rurale, de creşterea taxei de acces la infrastructură şi a costurilor de acces în staţii, de creşterea traficului de biciclete.

În următorii 7 ani, UE îşi îndreaptă atenţia către transportul feroviar

În cadrul Programului „Orizont 2020” al UE, una din priorităţi este transportul feroviar şi de asemenea, strategia se axează pe 3 componente principale, pe partea ştiinţifică este importantă excelenţa, pe partea industrială se încurajează competitivitatea, iar pe cea socială se încearcă să se îndeplinească proiectele ce răspund provocărilor impuse de societate.

Pentru următorii 7 ani (2014-2020), programul are nevoie de 88 mld euro, din care, segmentul de transport necesită investiţii de cca 7 mld euro. „La nivel european, provocarea impusă de transport constă în formarea unui sistem de transport eficient din punct de vedere al resurselor, să fie prietenos cu mediul şi să ofere siguranţă în beneficiul cetăţenilor, economiei şi societăţii. Vom promova inovaţia ce are ca scop încurajarea utilizării unui transport inteligent, ecologic şi integrat. Pentru un transport ecologic şi inteligent, prin Orizont 2020 bugetul estimat pe acest segment este de cca 7 mld euro”, a declarat Liam Breslin, director al Transport Surface Transport Research & Innovation DG, din Comisia Europeană, în cadrul conferinţei „Transportul feroviar de pasageri pe agenda mobilităţii durabile”, ce a avut loc în perioada 28-29 martie 2012, la Sibiu (România) şi a fost organizată de Club Feroviar şi Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF).

Astfel, pentru un transport eficient şi ecologic, inovaţia  vizează dezvoltarea vehiculelor mai curate, realizarea echipamentelor inteligente privind infrastructura şi serviciile şi de asemenea se urmăreşte îmbunătăţirea transportului şi mobilităţii în zonele urbane.

Pentru o mobilitate mai bună, reducerea congestiei şi creşterea gradului de securitate şi siguranţă, cercetarea şi inovarea din transportul feroviar mai vizează şi crearea de noi concepte pentru transportul de marfă şi logistică, reducerea accidentelor şi îmbunătăţirea securităţii.

„Implementarea proiectelor se bazează pe participarea intensă a sectorului de IMM-uri, care va primi 15% din bugetul privind provocările societăţii şi din „Leadership in Enabling and Industrial Technologies (LEIT)”, se doreşte simplificarea beneficiilor IMM-urilor, se va utiliza un nou instrument al IMM-urilor privind provocările sociale, iar programul de finanţare a investiţiilor de capital de risc va priorita segmentul IMM-urilor” a mai precizat Breslin.

Pentru încurajarea industriei, în prezent UNIFE elaborează proiectul de Shift²Rail, ce va fi evaluat de ERRAC (Platforma tehnologică ERRAC-Consiliul Consultativ pentru Cercetare în Domeniul Feroviar). Propunerea încurajează industria în implementarea proiectelor mari, stabileşte iniţiative în concordanţă cu Cartea albă a Transporturilor, şi se concentrează pe adoptarea sistemelor inovatoare în tehnologie, ce se bazează pe două obiective prioritare : creşterea capacităţii şi competitivităţii.

În 2013 se estimează că programul va fi elaborat, iar în 2014 se va discuta disponibilitatea bugetului în conformitate cu strategia Orizont 2020.

În ceea ce priveşte transportul feroviar din România, acesta are nevoie de investiţii masive atât pentru proiecte de infrastructură şi materila rulant, cât şi pentru inovaţia şi cercetare în domeniu. „În România, dacă vreţi să investiţi în infrastructură şi material rulant, trebuie să fiţi atenţi la ceea ce se întâmplă la nivelul politicii europene. În acest sens, este important să se acorde o atenţie deosebită segmentului de cercetare şi inovare în domeniul feroviar şi de asemenea este neovie de promovare intensă pentru a stabili criterii clare în scopul formării unui sistem feroviar performant”, a mai precizat Breslin.