AIF-2016 ro

Category Archives: Ştiri

  • -

Summitul feroviar al Moldovei – intrarea in scena a noului automotor modernizat in Romania

Category : Evenimente , Ştiri

Î.S. „Calea Ferata din Moldova” şi Club Feroviar au organizat la Chişinau primul Summit Feroviar al Moldovei, organizat sub inaltul patronaj al Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din Republica Moldova. Evenimentul, derulat in zilele de 7 şi 8 iunie 2012, a fost completat de lansarea oficiala, in data de 5 iunie a noului automotor modernizat al Moldovei.

Cu prilejul Summitului Feroviar, principalii actori implicaţi in crearea şi implementarea politicilor de dezvoltare a sectorului feroviar din Moldova, cu spijinul partenerilor europeni, vor analiza subiectul modernizarii reţelei de infrastructura pe relaţia cu graniţa Uniunii Europene şi modernizarea parcului de material rulant pentru reducerea consumurilor energetice şi a poluarii. Proiectele feroviare de anvergura precum Chişinau-Ungheni, Chişinau-Giurguleşti, construirea unui terminal logistic modern, proiectele de modernizare ce vizeaza incurajarea traficului de marfuri şi persoane pe relaţiile Rusia-Kazahstan-Ucraina-Moldova-Uniunea Europeana, au fost cateva dintre temele ce au fost abordate in cadrul dezbaterilor.

În deschiderea summitului au luat cuvantul Anatol Șalaru, Ministrul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova, Septimiu Buzaşu, Secretar de Stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii din Romania, Dirk Schuebel, Ambasador, Şef al Delegaţiei UE in Republica Moldova, Libor Lochman, Director Executiv – Comunitatea Cailor Ferate Europene (CER) Vitalie Struna, Director General – Î.S. “Calea Ferata din Moldova” (CFM) şi Ştefan Roşeanu, Senior Partner – Club Feroviar.

Primul pas concret pe drumul modernizarii sistemului feroviar a fost reprezentat de momentul in care Caile Ferate din Moldova (CFM) au prezentat noul automotor reconstruit, pentru care s-a pastrat doar 20% din componentele sale, restul componentelor fiind inlocuite, echipamentele necesare fiind furnizate din Italia, Marea Britanie şi Germania, iar proiectarea şi montarea au fost elaborate in Romania. Automotorul va fi pus in circulaţie pe ruta Bender – Ocniţa.

Vehiculul cu patru vagoane, unul de clasa I şi celelalte de clasele II şi III a fost modernizat prin semnarea contractului dintre CFM şi compania romaneasca Remar Paşcani. „Contractul face parte dintr-un acord cadru ce vizeaza modernizarea a altor 14 vehicule, acestea urmand sa fie livrate in doua tranşe, de 5 trenuri şi apoi 9. Contractul semnat cu compania romaneasca a avut o valoare de 2,2 milioane de euro, insa acesta reprezinta jumatate din valoare, deoarece, in baza contractului, CFM aloca doar aceasta suma, restul fiind susţinut de Remar Paşcani.

„Pentru noi, acest proiect este unul din paşii importanţi pe care ii avem de realizat in vederea modernizarii şi promovarii transportului feroviar”, a declarat Vitalie Struna, director general al Companiei de Cai Ferate din Moldova, cu ocazia prezentarii automotorului din cadrul Summitului Feroviar al Moldovei. Automotorul are o capacitate de 267 de locuri şi este dotat cu sisteme de informare şi securitate, climatizare, scaune moderne şi facilitaţi pentru persoanele cu dizabilitaţi.

„Realizarea acestui proiect a avut o durata de 2 luni. Vehiculul are o durata de viaţa de 20 de ani, este fiabil şi are protecţie anticoroziune 20 de ani. Comenzile vagoanelor sunt automatizate, automotorul beneficiind de sisteme de informare şi securitate. Despre preţul acestui vehicul, pot sa zic ca este sub cel ale competitorilor europeni”, a declarat Cristea Iulian, director tehnic al companiei Remar Paşcani.

Trenul D-1 M 001 are un motor diesel de producţie suedeza Volvo şi corespunde normelor europene de emisie a dioxidului de carbon, consumul de motorina fiind de 36 – 38 l/h. Interiorul a fost proiectat de o companie din Italia, la amenajarea caruia au fost folosite materiale durabile precum placa bazaltica, raşini poliesterice, profile de aluminiu. Sistemul electric, furnizat de Siemens, este pe baza de LED-uri, al caror consum este de doua ori mai mic, in comparaţie cu sistemul de iluminare pe baza de tuburi fluorescente de aceeaşi intensitate.

Din perspectiva operatorului feroviar, produsul se incadreaza in strategia de reciclare actuala globala, vehiculul intra intr-un nou ciclu de viaţa datorita refacerii şi consolidarii structurii şi montarii de echipamente noi şi de asemenea, pe intreaga durata de exploatare a automotorului fiind asigurate piesele de schimb.

foto: http://dl.transfer.ro/transfer_ro-11jun-6de89f3ff7.zip


  • -

Transportul feroviar prezintă avantaje clare în momentul calculării costurilor externe – comunicat de presa CER&UIC

Potrivit rezultatelor unui raport care a analizat costurile externe din sectorul transporturilor au fost reconfirmate avantajele nete ale sectorului de transport feroviar atunci când vine vorba de impactul social şi asupra mediul al diferitelor moduri de transport.

Studiul, realizat pentru Uniunea Internaţională a Căilor Ferate (UIC) de către o echipă de consultanţi independenţi formată din CE Delft, INFRAS şi ISI, confirmă faptul că valoarea costurilor externe rezultate din transportul rutier şi cel aerian, pentru pasager/km, sunt de patru ori mai ridicate decât cele din transportul feroviar. Aceleaşi valori se observă şi pentru transportul de marfă.

Transportul rutier este responsabil pentru o cotă covârşitoare a costurilor externe, situată la 93%. Autoturismele generează costuri externe de 62%, urmate de camioane care totalizează 14% din costurile externe, furgonetele generează 9%, motocicletele au costuri externe de 5% iar autobuzele de 4%. Transportul aerian de pasageri (studiul a analizat zborurile efectuate doar în Europa) are cea mai mare cotă de costuri externe, de 4%. Transportul feroviar generează mai puţin de 2% din totalul costurilor externe atât pentru transportul de marfă cât şi pentru cel de călători. Transportul maritim intern de marfă generează costuri externe de 0,3%. În total aproximativ 76% din costurile externe pot fi atribuite transportului de pasageri şi 24% celui de marfă.

Totalul costurilor externe în sectorul transporturilor în UE-27 [fără Malta şi Cipru – care nu deţin cale ferată (n.r.) – dar incluzând Norvegia şi Elveţia (nu sunt state membre UE dar au cale ferată n.r.)] se ridică la peste 500 miliarde euro (cifre înregistrate în 2008), ceea ce însemnaă aproximativ 4% din PIB-ul UE. Dacă sunt incluse şi taxele de aglomerare sumei sus-menţionate i se mai adaugă un procent de la 0,9 până la 1.9%, fapt care urcă impactul total al costurilor externe la 5 – 6% din PIB-ul UE.

Abordarea problemei costurilor externe poate funcţiona prin stabilirea unei valori monetare pentru fiecare impact al sectorului transporturi (zgomot, dioxid de carbon, poluarea aerului, accidente, etc) şi apoi prin calcularea impactului total al fiecărui mod de transport. Estimările totale şi cele medii ale costurilor externe asigură o bază solidă pentru compararea impactului negativ al diferitelor moduri de transport asupra mediului şi pot fi de asemenea folosite pentru dezvoltarea unei strategii generale de către Comisia Europeană şi statele membre.

O altă metodă ar putea consta în analiza cost-beneficiu pentru proiectele de infrastructură. De asemenea rezultatele studiului pot fi utilizate ca bază pentru strategiile de stabilire a preţurilor pentru transporturi.

Aceste rezultate apar într-un moment crucial pentru dezbaterea strategiei europene de transport. O mai bună utilizare a indicatorilor de preţuri, prin internalizarea costurilor externe, a fost una dintre platformele de bază pentru Cartea Albă a Transporturilor din 2011.Ultima revizuire a Directivei privind Eurovinieta, finalizată în 2011, permite în prezent statelor membre UE să calculeze taxele pentru transportul rutier de mărfuri, care includ taxele pentru poluarea aerului şi pentru zgomotul generat.

Acest raport important este doar un nou indiciu clar al beneficiilor sectorului feroviar din punctul de vedere al aspectului de mediu, social şi economic. El demonstrează faptul că transportul feroviar are un rol cheie în dezvoltarea unei economii verzi”, a declarat Directorul General al UIC, Jean-Pierre Loubinoux. La rândul său, Directorul General al CER, Libor Lochman a declarat: „Aceste cifre noi subliniază costurile pe care trebuie să le suporte societatea mai degrabă decât utilizatorii individuali. Prin urmare, sperăm ca CE să avanseze planurile pentru o mai accentuată internalizare a costurilor externe care să ducă la o concurenţă mai corectă între diferitele moduri de transport şi care să creeze condiţiile necesare schimbului modal în favoarea mijloacelor de transport mai puţin poluante.”

Costurile externe medii

Costurile totale în funcţie de volumele de trafic indică costurile medii pentru fiecare mijloc de transport. Acest lucru permite o comparaţie intermodală prin calcularea costurilor care ar putea fi evitate prin trecerea de la un mod la altul cu impact extern scăzut.

Din graficele incluse in prezentare se poate vedea că aceste costuri externe medii în cazul transportului rutier sunt de peste patru ori mai mari decât în cazul transportului feroviar de pasageri şi de peste şase ori mai ridicate decât serviciile de transport feroviar de marfă (excluzând congestia). 

Studiul poate fi accesat in integralitate la adresa:

http://www.cer.be/media/2312_External%20Costs%20update%20study_FINAL.pdf

  • -

COMUNICAT DE PRESĂ – Acarul Păun, vinovatul pentru accidentul de la RATB

Category : Ştiri

În ultimele ore, Bucureştiul a trăit experienţa unui accident de tramvai soldat cu
victime umane. Deşi transportul pe şină este caracterizat printr-un număr redus al
incidentelor şi printr-un grad mare de siguranţă, accidentul înregistrat de RATB în
Pasajul Lujerului constituie o provocare pentru creşterea gradului de siguranţă şi crearea
premiselor pentru construirea şi dezvoltarea unor reţele de tramvai rapid, modern şi de
mare capacitate.
Asociaţia Industriei Feroviare (AIF) doreşte ca experienţa pozitivă a sistemului
feroviar în ceea ce priveşte gestionarea problemelor de siguranţă în trafic să fie
introdusă şi la nivelul sistemului de tramvai. Aceasta în condiţiile în care proiectele de
modernizare a reţelelor de tramvai din Bucureşti şi din celelalte oraşe ale ţării s-au
concentrat pe lucrările civile, cu impact pozitiv în creșterea vitezelor de circulație, dar
fără a pune accent și pe sistemele de automatizare și siguranță. Evenimentul de la
Bucureşti ne arată faptul că în condiţiile unui sistem de metrou uşor sau tramvai rapid,
vechile proceduri de gestionare a traficului sunt depăşite, iar experienţa reţelelor similare
din ţările din vest trebuie importată şi în cazurile din România. Lipsa unui sistem de
gestionare a siguranţei traficului a împiedicat până în acest moment RATB să identifice
problemele şi respectiv soluţiile de rezolvare a acestora.
Luând modelul sistemului feroviar, AIF solicită în primul rând RATB, dar şi celorlalţi
operatori de tramvai din ţară, să evalueze şi să identifice soluţiile pentru introducerea unor
sisteme de dispecerat al traficului, sisteme de protecţie automată a tramvaiului şi adoptarea
unor proceduri de investigare şi evaluare tehnică a cauzelor incidentelor care să permită
eliminarea surselor acestora.
Deşi accidentul din Pasajul Lujerului poate fi considerat un accident de sistem şi
vatmanul o victimă a sistemului, primele direcţii ale investigaţiilor au fost înspre
identificarea unui acar Păun. În opinia noastră, accidentul nu poate fi considerat ca unul
rutier şi de aceea este necesară analizarea tuturor factorilor ce au contribuit la
producerea acestui incident. Nu trebuie să uităm că blocarea liniilor de tramvai pe fondul
problemelor tehnice nu este un lucru rar şi de fiecare dată traficul nu este gestionat în
vederea evitării carambolurilor.
Luând în considerare toate argumentele enunţate mai sus, AIF solicită
operatorilor de transport public și autorităților locale să accepte organizarea de
investigații tehnice independente în cazul unor astfel de evenimente (după modelul
sistemului feroviar şi metroului), introducerea unor sisteme de dispecerizare a traficului
pe reţeaua de tramvai, introducerea unor sisteme de siguranță și semnalizare şi
finalizarea programelor de achiziţii de tramvaie noi, dotate cu echipamente la standarde
europene.


  • -

Transportul intermodal, prin terminalele de la Marea Neagră, reprezintă o oportunitate de dezvoltare a BDZ Cargo

Category : Ştiri

Una din problemele majore cu care se confruntă transportul feroviar din Bulgaria o constituie discriminarea între transportul rutier şi cel feroviar de marfă, lucru pe care l-am subliniat şi miniştrilor în cauză. Scăderea valorii taxei de utilizare a infrastructurii pentru trenurile de marfă nu este încă o soluţie viabilă pe termen lung. În ceea ce priveşte intermodalitatea transportului de mărfuri, previzunile sunt bune, s-au făcut progrese în acest sens. Transportul intermodal prin terminale de la Marea Neagră reprezintă o oportunitate de dezvoltare a BDZ Cargo”, a declarat Yordan Nedev, director executiv al BDZ Cargo, prezent la Conferinţa cu tema „Un transport feroviar de marfă eficient pentru servicii logistice competitive” organizată de către Club Feroviar şi Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF) în perioada 25 – 26 aprilie la Constanţa.

„Intermodalitatea reprezintă o şansă de spori volumul mărfuri transportate, iar aici trebuie să recunosc faptul că portul Constanţa este mult mai eficient decât porturile noastre. Volumele de transport de mărfuri sunt de trei – patru ori mai mici decât în România. Am reuşit totuşi să atragem volume de trafic de marfă de la transportul rutier către calea ferată. Transportul intermodal ne sporeşte colaborarea cu alte companii de transport de mărfuri care activează în perimetrul Mării Negre. Am dezvoltat terminale intermodale pentru traficul de mărfuri în regim RO-RO şi RO-LA, însă doar trei dintre acestea sunt utilizate, din totalul de şase, din care două aparţin BDZ Cargo, un terminal aparţine companiei de infrastructură din cadrul BDZ, iar alte trei aparţin operatorilor privaţi. În Bulgaria nu sunt probleme la accesul în terminalele de marfă, ci, dimpotrivă ne concentrăm pe sporirea volumelor de transport ”, a adăugat Nedev.

Reprezentantul BDZ Cargo a vorbit şi despre provocările şi problemele întâmpinate de transportul feroviar de mărfuri, este vorba despre starea precară a infrastructurii feroviare, finanţarea neadecvată a căii ferate, mentenanţa materialului rulant care se efectuează destul de des dar şi despre vitezele mici de circulaţie a trenurilor din care rezultă intârzieri în livrarea mărfurilor.


  • -

România: traficul de marfă este în creştere, dar încă se confruntă cu probleme

Category : Ştiri

Piaţa traficului feroviar de marfă din România înregistrează creşteri constante după declinul suferit în primul an de criză (2009), când a înregistrat 18,75 mil tren/km, în perioada 2010-2011, traficul înregistrând creşteri de 22,44 mil tren/km şi respectiv 24,74 mil tren/km. „Deşi cifrele sunt modeste, traficul de marfă este în creştere, iar în ultimii 4 ani acesta a crescut constant, mai ales datorită faptului că o parte a volumului de mărfuri a fost transportat pe căile ferate în condiţiile în care traficul pe Dunăre a scăzut din cauza secetei înregistrate. Este nevoie de o strategie coerentă a Ministerului Transporturilor privind relaţiile dintre modurile de transport în general şi pentru transportul feroviar ,în special, mai ales în contextul în care UE vrea să încuraje utilizarea transportului feroviar şi de asemenea, în următorii 10 ani ar trebui ca 20% din traficul auto să fie mutat pe calea ferată”, a declarat George Buruiană, Preşedinte al Asociaţiei Transportatorilor Feroviari din România.

„Anul 2011 confirmă tendinţa de creştere a volumului de activitate a traficului feroviar cu valori mai mari cu 14,7% comparativ cu 2010. Aceeaşi tendinţă de creştere se înregistrează pentru întreaga piaţă a transportatorilor. Însă piaţa de transport feroviar încă este contractată din punct de vedere a cererii de transport şi se confruntă cu intensitatea presiunii concurenţiale ”, a precizat Victoraş Bucureanu, Director General Adjunct al CFR Marfă.


  • -

Mutarea traficului către calea ferată este cea mai mare provocare a operatorilor de transport

Category : Ştiri

Una din cele mai mari provocări cu care se confruntă transportul feroviar este mutarea traficului de pe căile rutiere, prin furnizarea unor servicii calitative, inovatoare şi performante, care să nu implice costuri mari. „Vrem să mutăm traficul către transportul feroviar. Asta este cea mai mare provocare pentru noi şi trebuie să furnizăm servicii pentru a determina clienţii să aleagă să îşi transporte mărfurile pe calea ferată”, a declarat Erich Possegger, director al Intermodal Terminal Service Manager, Rail Cargo Austria AG, în cadrul evenimentului „Un transport feroviar de marfă eficient pentru servicii logistice competitive”, desfăşurat în perioada 25-26 aprilie 2012 (Constanţa-România), organizat de Club Feroviar şi Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF).

Pentru a evita costurile adiţionale atât din punct de vedere al clienţilor şi a investiţiilor, dar şi pentru a dezvolta sectorul afacerilor pe segmentul intermodal, RCA se implică în dezvoltarea tehnologiei privind proiectuele BRAVO (pe axa Brenner) şi CREAM (pe coridoarele Balcanice). „Suntem interesaţi să atragem clienţii, care sunt interesaţi de livrarea mărfurilor la timp, iar în acest sens trebuie să ne concentrăm actitivităţile către eficientizarea transportului, prin utilizarea tehnologiei şi lansarea de noi servicii care să răspundă cererilor acestora”, a punctat Possegger.

Pentru următoarea perioadă, operatorul austriac vrea să lanseze servicii de transport feroviar pentru a realiza conexiunea între Vestul Europei – România, utilizând serviciul de transfer prin Arad către Ploieşti şi între Vestul Europei / Austria – Turcia, existând două alternative pe coridorul Ungaria – România – Bulgaria sau utilizând conexiunile ferryboat din Constanţa.

“Lucrăm la lansarea serviciului de transport, iar dacă rezultatele vor fi positive, vom încerca să optimizăm frecvenţa trenurilor, care depinde de cereri. România are un potenţial mare privind creşterea  transportului feroviar şi dezvoltarea segmentului de afaceri pentru toţi jucătorii din acest sistem. Pentru noi este foarte important zona oraşului Ploieşti, întrucât beneficiază de conexiune feroviară cu Ungaria, Austria, Germania şi de asemenea cu Bucureşti şi Portul Constanţa. Sperăm să lansăm până la sfârşitul anului acest serviciu şi să atragem volumul de mărfuri către calea ferată”, a mai precizat Possegger.