AIF-2016 ro
AIF-2016 ro

Category Archives: Ştiri

  • 07/10/2011
  • -

Zilele Feroviare 2011: Votul final privind revizuirea Pachetului I Feroviar ar putea fi dat la începutul anului 2012

Category : Ştiri

„Unul din obiectivele importante şi imediate ale Comisiei Europene îl constituie revizuirea Primului Pachet Feroviar, care nu aduce neapărat noutăţi ci mai multe clarificări ale normelor actuale în ceea ce priveşte aplicarea acestuia în statele membre ale Uniunii Europene, deoarece, după cum se ştie deja, la zece ani de la intrarea în vigoare a Pachetului I Feroviar, implementarea în legislaţiile naţionale nu s-a realizat corespunzător, fapt care nu a făcut decât să atragă introducerea unor proceduri de infringement către numeroase state UE”, a punctat Frank Jost, Director Strategie din cadrul DG MOVE, Comisia Europeană, cu ocazia participării la Summit-ul Zilele Feroviare 2011 – “Relocarea facilităţilor de producţie de la Vest la Est. Oportunităţi şi provocări pentru dezvoltarea transportului feroviar din Spaţiul Extins al Mării Negre”, organizat la Bucureşti de către Club Feroviar alături de Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF), în perioada 4 – 5 octombrie.
Directorul de strategie din cadrul DG MOVE a făcut o scurtă trecere în revistă a principalelor propuneri cuprinse în proiectul de revizuire a Primului Pachet Feroviar, astfel metodele de finanţare şi de taxare ocupă un loc important, acestea fiind definite prin dezvoltarea unei arhitecturi financiare pentru a stimula investiţiile în infrastructura feroviară, detalierea normelor existente privind taxarea şi abordarea unor scheme de taxare mai inteligente. În prezent, revizuirea Pachetului I Feroviar aşteaptă votul final al Parlamentului European. Un alt obiectiv pe agenda privind revizuirea Pachetului I este reprezentat de politica privind concurenţa, în acest sens, reprezentantul DG MOVE a precizat că este necesară îmbunătăţirea transparenţei pieţei feroviare, îmbunătăţirea accesului operatorilor feroviari la serviciile feroviare conexe dar şi eliminarea potenţialelor conflicte de interes şi a discriminării accesului la infrastructura feroviară. Cel de-al treilea obiectiv îl reprezintă supravegherea inadecvată a reglementărilor în domeniul feroviar de către autorităţile naţionale, în acest caz fiind vorba de competenţele organismelor de reglementare. În câteva state membre UE aceste organisme aparţin de ministerele de transport, care de asemenea deţin sau controlează operatorii de stat, ceea ce reprezintă clar un conflict de interese.
Referitor la fondurile disponibile pentru infrastructură ce vor fi incluse în următorul exerciţiu bugetar, 2014 – 2020, Frank Jost a precizat faptul că, “Comisia Europeană a cerut 50 de miliarde de euro însă nu vă pot spune ce sumă vom primi cu exactitate”.

  • -

Zilele Feroviare 2011: Linia „Y” va deveni „coloana vertebrală” a traficului de pasageri în Polonia

Category : Ştiri

Căile Ferate din Polonia, PKP PLK, derulează programe ambiţioase de dezvoltare a infrastructurii feroviare, una din cele mai dense din Europa, în special pentru transportul de mare viteză. Cu o lungime totală de 19.276 km, din care 5.500 km reprezintă de linii importante în traficul feroviar internaţional, infrastructura feroviară din Polonia este una din cele mai ofertante din punct de vedere al proiectelor de dezvoltare. Cei 5.500 km de cale ferată fac parte din coridoarele trans-europene de transport, precum şi din reţelele AGC şi AGTC.
„Scopul programului investiţional derulat de către PKP PLK îl constituie modernizarea liniilor de cale ferată la viteze de 160 – 200 km/h, pe reţeaua TEN-T, reînnoirea liniilor în conformitate cu parametrii proiectaţi în cazul în care modernizarea acestora solicită cheltuieli prea mari în timp ce rezultatele ar putea fi nesatisfăcătoare. Obiectivul mai cuprinde şi construirea de linii noi, printre care cele de mare viteză, în cazul în care, potrivit analizelor, modernizarea liniilor nu va aduce reziltate satisfăcătoare în ceea ce priveşte sporirea competitivităţii căilor ferate”, a precizat Miroslaw Kanclerz, director adjunct, Departamentul Cooperare Internaţională – PKP PLK şi vice-preşedinte RailNetEurope, cu ocazia participării la Summit-ul Zilele Feroviare 2011 “Relocarea facilităţilor de producţie de la Vest la Est. Oportunităţi şi provocări pentru dezvoltarea transportului feroviar din Spaţiul Extins al Mării Negre”, organizat la Bucureşti de către Club Feroviar alături de Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF), în perioada 4 – 5 octombrie.
Un al proiect important pentru Polonia este Rail Baltica, iar dezvoltarea acesteia pe teritoriul polonez implică ca prim pas modernizarea liniei Varşovia – Bialystock – graniţa cu Lituania, planificată pentru 2011 – 2014 şi, pasul al doilea, lucrările preliminare cu privire la perioada de modernizare 2014 – 2020.
Prima licitaţie referitoare la modernizarea liniei Varşovia – Bialystock – graniţa cu Lituania, pe secţiunea Varşovia Rembertow – Zielonka – Tluszcz (Sadowne) a fost anunţată la 24 septembrie anul acesta, în baza studiului de fezabilitate terminat în august 2011.
Un alt obiectiv al PKP PLK îl reprezintă construirea de linii de mare viteză şi conectarea acestora cu reţeaua europeană, în acest caz cel mai important proiect este Linia „Y” (Varşovia, Lodz, Poznan şi Wroclaw). Se planifică de asemenea şi modenizarea liniilor convenţionale pentru o conexiune facilă cu Linia „Y”. De asemenea, Magistrala Centrală Principală care este legată de Cracovia va fi adaptată la viteza de 220 km/h.
Reprezentantul PKP PLK a precizat faptul că două din cele nouă coridoare de marfă instituite prin Regulamentul 913/2010 traversează Polonia, Coridorul Baltic – Adriatic (Gdynia- Katowice- Ostrava/ Zilina- Bratislava/ Vienna/ Klagenfurt-Udine- Venice/ Trieste/ Bologna/ Ravenna/ Graz-Moribor-Ljubljana-Koper/ Trieste) şi Coridorul Central Est – Vest (Bremerhaven/ Rotterdam/ Antwerpen-Aachen/ Berlin-Varşovia-Terespol (graniţa polono-belarusă)/ Kowno).
Discuţiile vor fi continuate în cadrul următoarei ediţii ale Zilelor feroviare ce va avea loc în  perioada 8-9 octombrie 2012, la Bucureşti, şi se va axa pe dezbateri privind proiectele de investiţii în ţările din Spaţiul  Extins al Mării Negre.

  • -

Asia Centrală intră în competiţie cu Europa, la capitolul investiţii în infrastructura feroviară

Category : Ştiri

Conform statisticilor Uniunii Europene, creşterea continuă a preţului petrolului nu determină, încă, scăderea traficului rutier, ci din contră: consumul va creşte până în 2050 la 100 mil barili/zi, de la 84 mil barili/zi, iar numărul automobilelor va fi, până în 2050, de trei ori mai mare, ajungând la 2,2 mld automobile. În acest context, transportul feroviar are cel mai important rol, iar dacă nu se vor demara proiectele de atragere a transportului către calea ferată, UE riscă să aibă aceste statistici în termeni reali.
„Reducerea traficului rutier se poate realiza prin reglementarea legislaţiei. Conform acestor statistici, emisiile vor creşte semnificativ, însă dacă vom reglementa sistemul de transport prin implementarea unor măsuri drastice, vom contribui la mutarea traficului rutier pe calea ferată. Nu este vorba doar de traficul de marfă ci şi de cel de pasageri, pentru care serviciile de mare viteză sunt cele mai calitative furnizate de transportul feroviar”, a declarat Zoltan Kazatsay, Director Adjunct General Directorate DG MOVE, Comisia Europeană, în cadrul evenimentului Zilele Feroviare 2011, organizat de Club Feroviar şi Asociaţia Industriei Feroviare din România, ce a avut loc în perioada 4-5 octombrie 2011 la Bucureşti.
Proiectele feroviare beneficiază de fonduri UE care va aloca o parte din bani prin Politica de Coeziune, însă, din 82 mld euro, doar 23,6 mld euro sunt alocaţi proiectelor feroviare, în timp ce 41 mld sunt finanţări pentru proiectele rutiere. Pentru perioada următoare, transportul feroviar are nevoie de investiţii majore pentru încurajarea traficului, iar UE trebuie să se implice din ce în ce mai mult”, a declarat Jeremie Pelerin, Director Relaţii Externe al UNIFE.
Necesitatea investiţiei şi promovarea transportului feroviar a fost susţinută şi de Anzor Glonti, Specialist comisia de Politici şi Strategii de Dezvoltare a OSJD. „Reţeaua feroviară a OSJD acoperă atât state asiatice cât şi europene. Rutele de transport ce leagă Asia de Europa necesită investiţii, deşi OSJD a alocat finanţare masivă pentru proiectele de modernizare. În acest sens, facem apel la Uniunea Europeană să se implice în acest proiecte pentru ca împreună să reuşim să avem o infrastructură performantă care să asigure un transport performant”, a declarat reprezentantul OSJD.
Putem spune că Asia intră în competiţie cu UE la capitolul investiţii în infrastructura feroviară pentru a asigura transportul regional dar şi pentru a realiza legături performante cu statele europene. „Asia Centrală investeşte masiv în infrastructura feroviară, întrucât
doreşte să aibă un transport performant. Kazakhstan este una din ţările care investeşte enorm în proiecte feroviare, iar cel mai recent proiect este relocarea portului Baku, un proiect ce ridică mari provocări, dar care va contribui semnificativ la creşterea economică a ţării şi regiunii. Şi Turcia se bazează pe transportul feroviar din ce în ce mai mult. Există rute, atât pentru transportul feroviar cât şi pentru ferry boat, rute ce au un potenţial foarte mare pentru traficul pe relaţia Europa-Asia. Dacă nu facem nimic pentru transportul feroviar, există multe proiecte rutiere care vor absorbi finanţarea iar transporul feroviar îşi va pierde importanţa”, a declarat Helmut Meelich, Project Manager în cadrul UNECE.

 

  • -

Europa nu trebuie să piardă timpul pentru realizarea proiectelor feroviare

Category : Ştiri

În cadrul evenimentului „Zilele Feroviare” intitulat Relocarea facilităţilor de producţie de la Vest la Est. Oportunităţi şi provocări pentru dezvoltarea transportului feroviar din Spaţiul Extins al Mării Negre, organizat de Club Feroviar şi Asociaţia Industriei Feroviare din România în perioada 4-5 octombrie, participanţii la sesiunea de transport feroviar de marfă au fost de părere că este timpul ca autorităţile şi factorii ce activează pe segmentul transportului feroviar să se implice activ în dezvoltarea şi promovarea acestui mod de transport, întrucât situaţia nu este una pozitivă, iar creşterea transportului de marfă depinde de infrastructura feroviară.
„În acest an am convenit să avem o poziţie în privinţa transportului feroviar. Infrastructura feroviară este cel mai important element pentru activităţile din porturi dar şi pentru operatorii feroviari de marfă, inclusiv a celor ce adiministrează infrastructura feroviară. Înainte de a demara proiecte ce ţin strict de transportul mărfurilor pe căile maritime, trebuie să ne uităm întâi la transportul feroviar şi la importanţa pe care o are acest mod de transport în porturi, deoarece volumele de transport de marfă din porturi depind de cele transportate pe căile ferate. Însă sunt probleme la capitolul infrastructură feroviară şi ele trebuie rezolvate urgent. Nu mai este timp să avem proiecte doar pe hârtie ci trebuie implementate. Nu avem timp de pierdut”, a declarat Isabelle Ryckbost, director al Federaţiei Europene a Porturilor Interioare (EFIP).
Importanţa infrastructurii feroviare şi a pierderii timpului pe proiecte ce nu sunt implementate a fost exprimată şi de Andrija Radusinovic, CEO al Container Terminal and General Cargo Bar. „Nu cred în planurile elaborate doar pentru a zice că avem proiecte feroviare. Deşi suntem o ţară mică, vrem să începem colaborări cu statele vecine precum ungaria, Serbia, România, în scopul realizării unei conexiuni feroviare eficiente. Trebuie să facem proiectele, nu doar să vorbim despre ele. Anul viitor vor demara proiectul realizării unui nou port care să contribuie la atragerea fluxului de mărfuri şi la crearea unor conexiuni cu cele învecinate. De asemenea vrem să facem un nou terminal de containere, iar pentru sfârşitul lui 2011 vrem să dotăm terminalul nostru cu echipamente necesare pentru facilitarea transportului”.
Pentru o reţea europeană performantă, proiectele au nevoie de 500 mld euro, până în 2020, însă „pentru a avea aceste finanţări este foarte greu, în contextul în care UE se confruntă cu o criză economică destul de dificilă. Politica de Coeziune alocă alocă proiectelor ce ţin de acest segment 82 de mld euro, din care doar 23,6 mld euro revin proiectelor feroviare, în timp ce pentru cele rutiere se alocă 41 de mld euro şi trebuie să ţinem cont că nu există ca finanţările să fie deviate de pe un mod de transport pe celălalt, aşa cum este cazul Poloniei”, a declarat Jérémie Pélerin, director relaţii internaţionale al UNIFE.

 

  • -

Mav Trakcio va avea 35 de locomotive echipate cu ETCS

Category : Ştiri

Din totalul parcului de material rulant de 900 de unităţi, Mav Trakcio va echipa 35 de locomotive cu sistemul ETCS. „Realizăm licitaţia pentru dotarea cu ETCS a 35 de locomotive din parcul nostru, proiect ce are o valoare ce se ridică la cca 13 milioane de euro, finanţare obţinută din fonduri europene în proporţie de 30%, restul fiind alocată din fonduri proprii. Pentru noi cel mai important lucru este interoperabilitatea, iar interoperabilitatea locomotivelor nu este doar o problemă tehnică ci şi una ce ţine de gradul de competitivitate privind transportul feroviar”, ne-a declarat Ferenc Marton, director general adjunct al Mav Trakcio, în cadrul Summitului Feroviar SEMN 2011, „Zilele Feroviare”, ce a avut ca temă generală discuţii privind relocarea facilităţilor de producţie de la Vest la Est- oportunităţi şi provocări pentru dezvoltarea transportului feroviar din Spaţiul Extins al Mării Negre.

 

  • -

Zilele Feroviare 2011: Proiecte în valoare de 2,3 miliarde euro vor fi curând demarate la calea ferată

Category : Ştiri

“Nu vă ascund faptul că după un an de mandat avem multe de discutat, nu am nimic de ascuns în ceea ce priveşte situaţia actuală a infrastructurii feroviare. Calea ferată a fost „copilul nedorit” al transporturilor. Cu toate acestea, calea ferată a început să înregistreze progrese, iar prin demararea programelor de restructurare în calea ferată, se văd şi semne pozitive, după ce au fost schimbate contractele managerilor care cuprind acum clauze clare privind nivelul arieratelor şi al veniturilor la buget. Au fost reduceri ale pierderilor cu 47% la CFR SA şi 65% la CFR Marfă, în timp ce numărul de pasageri trasportaţi pe calea ferată a crescut cu 40% faţă de anul trecut. Cifrele ne arată că putem fi optimişti”, a declarat Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu, cu ocazia participării la Summit-ul Zilele Feroviare 2011 “Relocarea facilităţilor de producţie de la Vest la Est. Oportunităţi şi provocări pentru dezvoltarea transportului feroviar din Spaţiul Extins al Mării Negre”, organizat la Bucureşti de către Club Feroviar alături de Asociaţia Industriei Feroviare din România (AIF), în perioada 4 – 5 octombrie.
Anul 2007 a reprezentat un moment crucial pentru starea de fapt  a transportului feroviar prin integrarea României în UE într-un sistem complex în care partea feroviară a avut un rol important. Vin totuşi cu o critică în sensul că în toţi aceşti ani România a pierdut cifre, mai exact, dacă în UE traficul pe calea ferată a crescut în această perioadă cu 6%, în România a scăzut cu 36%, iar degradarea infrastructurii a fost constantă”, a adăugat Anca Boagiu. Ministrul român al transporturilor a făcut referire şi la proiectul liniei de mare viteză de pe teritoriul României, “un subiect tratat de toţi cu răceală”. “Se elaborează studiul de prefezabilitate pentru a putea trece la demararea proiectului. Potenţialul economic al României este foarte mare iar poziţia sa geografică permite dezvoltarea acestei căi ferate”, a mai precizat ministrul Anca Boagiu.
O prioritate a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii este transportul intermodal, integrarea căilor de transport fluvial cu reţeaua de transport feroviar precum şi conexiunea maritim – feroviar. Integrarea practică a sistemului feroviar în transportul intermodal se face numai prin investiţii, iar cei 2,3 miliarde de euro, alocaţi căii ferate prin fonduri de coeziune pentru dezvoltarea infrastrutucturii feroviare, sunt pe cale de a fi contractaţi. Ştiu cât de important este faptul că România beneficiază de o finanţare constantă pentru investiţii şi dezvoltarea infrastructurii”, a precizat Anca Boagiu.

Ultimele stiri

© 2023 AIF